Nu sunt acum influentata de nici o muza ..dar
simt nevoia sa ma destainui cuiva ..de aceea in continuare voi scri povestea
mea de dragoste..
Ne-am cunoscut intr-o iarna ,in seara noului an
..totul a inceput de la un dans atunci am inceput sa vb....nu pot spune ca a
fost dragoste la prima vedere ,dar timpul frumos din acea seara petrecut
impreuna ne-a dat putere sa ne revedem.(locuiam in orase diferite)...peste
citeva zile el a venit in oras si ma invitat sa es cu el ,astefel am inceput sa
vb si pe retelele de socializare ...nu a durat mult ca deja ne scriam cit de
mult ne este dor unu de celalat...astefel nu a durat mult si el mia spus ca e
nevoit sa plece in Cehia ,m-am intristat nespus de mult ..dar am avut curajul
sa cred ca nu ma va uita ...asa si a fost am continuat sa vb pe retelele de
socializare si dupa 4 luni el sa intors in tara...ardeam de nerabdare sa il
revad ..imi doream atit de mult sa il imbratisez...intilnirea noastra asa si a
fost cum si m-am asteptat ore insir de imbratiseri si saruturi...se apropia
ziua sa ,avea planuri sa petreaca cu prietenii ,dar in ultimul moment a decis
sa fim doar noi doi...a fost o seara minunata....au urmat ca in oricare relatie
neintelegeri dar iubirea noastra a depasit orice obstacol....parintii prietenii
nu vedeau relatia noastra una normala din cauza virstei si distantei care ne
desparte...distanta nu a fost un obstacol....citeva luni de vara petrecute
impreuna au fost cele mai minunate..dar urma sa plece din nou peste hotare
..stiam ca ma iubeste si nu ma va uita ,dar pleca in orasul in care era fost
alui prietene...fiecare noapte ma culcam cu gindul ca ma va parasi ,si imi era
frica ...insa au fost doar niste temeri ..el sa intors si noi am continuat sa
fim impreuna...din cauza muncii grele el devenea stresant si isi descarca
intreaga durere pe mine,astfel indraznise sa ma umileasca cu cuvintele
sale..ne-am certat si nu am vb o saptamina...sentimentul ce ne coplesea pe
ambii ne facut sa trecem si pestea aceasta eu l-am iertat ....au fost din nou
zile frumoase si placute pentru noi...eram impreuna atit timp cit aveam
disponibil...distanta nu ne deranja sa fim alaturi ..parintii s-au obisnuit cu
aceasta relatie deoarece stiau ca nu au nici o sansa sa ne desparta ..prietenii
continuau sa nu ma inteleaga...pentru mine nimik nu era mai important decit
el...cum spunea el eu faceam nebunii asta consta in faptul ca imi permiteam sa
pun Like pe saituri de socializare la baieti sau comentarii....recunosc uneori
depaseam limitele...insa nu incetam niciodata sa il iubesc sau sa ma gindesc la
el...insa intr-o zi el nu a mai rezistat si mi-a pus conditie una care eu nu
stiam ce sa fac .....visul meu de mic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu